Să rămân angajat sau să îmi deschid firmă?

Să îmi schimb jobul sau să încerc să obțin aici un salariu mai mare?

Să rămân în țară sau să mă mut din țară?

Să îmi cumpăr casă sau apartament?

Nu există alegeri corecte sau greșite. Există doar alegeri.

Cred că una dintre cele mai mari iluzii în care trăim este ideea că undeva există „alegerea perfectă”. Varianta aceea fără pierderi, fără regrete, fără consecințe, fără durere. Pe care o recunoşti şi dinainte de a o alege. Trebuie să ştii clar că aceea e. Asta aştepti. Aici e aşteptarea, ezitarea. Care e alegerea care îți garantează că vei fi fericit, împlinit și liniștit pentru totdeauna? Şi mai degrabă nu alegi decât să greşeşti. Că dacă o alegi pe aceea care e fix opusul?

Dar nu funcționează așa.

De cele mai multe ori, nu alegem între bine și rău. Alegem două seturi diferite de avantaje și dezavantaje. Alegem între două tipuri diferite de experiențe. Între două versiuni de viață care fiecare oferă ceva și cere ceva la schimb.

Ai observat şi că mintea zice ORI asta ORI asta? De obicei doar două? Şi nu ni se deschide mintea la o a treia, o a patra, la care nu ne-am fi gândit niciodată? Uite de asta, e bine să mai afli ce zic şi alții. Şi nu neapărat prietenii sau familia, ci oamenii care deja au ales şi au trăit deja ce trebuie să alegi tu acum. E fain că îi găsim pe youtube, pe social media, în podcasturi, cărți etc.

Şi mereu… majoritatea deciziilor nu sunt urgente. Urgența şi importanța sunt atribute pe care le dăm noi înşine cu mintea.

Vrei libertate totală? Probabil vei avea mai multă nesiguranță.


Vrei stabilitate? Probabil vei sacrifica spontaneitatea şi libertatea.


Vrei o familie mare? Vor exista mai multe responsabilități, deloc timp doar pentru tine o perioadă lungă, mai mult haos şi gălagie non-stop.


Vrei independență completă? Poate vor exista perioade mai lungi de singurătate, în care oamenii te dau la o parte pentru că nu eşti ca ei.


Vrei să construiești ceva mare? Vor exista ani de incertitudine, oboseală și oameni care nu te înțeleg.


Vrei liniște și predictibilitate? Poate va trebui să renunți la anumite versiuni ale tale care ar fi vrut să exploreze mai mult.

Și atunci întrebarea reală pe care să ți-o pui în fața unei decizii nu este: „Care este alegerea corectă?”, ci „Cu ce dezavantaje pot trăi?” Pentru că fiecare drum vine cu un cost. Absolut fiecare. Poate părea iarba mai verde la vecinul, dar trebuie să te întrebi, care sunt dezavantajele cu care el trăieşte.

Inclusiv lipsa unei alegeri este tot o alegere. Și ea vine cu propriile consecințe. Asta e cea mai urâtă, cea mai.. pierdere de timp prețios al vieții.

Uneori oamenii rămân ani întregi blocați pentru că încearcă să elimine complet riscul, durerea, disconfortul sau posibilitatea regretului, fără să îşi dea seama că fix asta trăiesc.

Dar maturitatea cred că vine când înțelegi că nu poți construi o viață fără compromisuri. Poți doar să alegi compromisurile care se aliniază cel mai bine cu sufletul tău. Asta schimbă complet perspectiva.

Pentru că atunci nu mai cauți perfecțiunea. Cauți compatibilitatea cu tine, cu sufletul tău, cu propriile tale credințe pe care ştii deja că le poți modifica să se alinieze cu deciziile tale, că nici măcar astea nu sunt fixe.

Nu mai întrebi:
„Care variantă este fără probleme?”, ci „Care problemă mă consumă mai puțin?”, “Care lasă mai mult spațiu mental pentru mine?”„Ce tip de greutate are sens pentru mine?”
„Ce viață mă face să mă simt mai vie chiar și în zilele grele?”

Pentru că orice succesiune de alegeri devine o viață. Şi mai e un blocaj aici, din limitările minții. Avem impresia că orice decizie e definitivă, pe când poți alege oricând altceva.

Iar adevărul este că uneori oamenii aleg o variantă doar pentru că le este frică de dezavantajele celeilalte variante, nu pentru că își doresc cu adevărat drumul pe care sunt.

Și poate de aceea există atât de multă confuzie. Pentru că mulți nu aleg din dorință. Aleg din evitare.

Dar viața devine mult mai clară când încetezi să mai cauți garanții absolute și începi să îți asumi conștient consecințele propriilor alegeri.

Pentru că libertatea reală nu înseamnă să existe o variantă perfectă.

Înseamnă să alegi conștient ce fel de viață vrei să trăiești… și ce preț ești dispus să plătești pentru ea.